Controlul parodontal periodic contează pentru că boala gingiilor și a osului care ține dinții poate avansa mult timp fără să doară. Federația Europeană de Parodontologie recomandă ca gingiile să fie examinate cel puțin o dată pe an, pentru că parodontita depistată devreme poate fi tratată înainte să distrugă și mai mult din structurile de susținere ale dinților. Mai jos afli ce verifică medicul la un astfel de control, cât de des ar trebui să revii în funcție de situația ta și ce semne nu trebuie să aștepte următoarea programare.
Pe scurt
- Boala parodontală începe de obicei fără durere, așa că lipsa simptomelor nu înseamnă că gingiile sunt sănătoase.
- La control, medicul măsoară pungile gingivale, caută sângerarea, tartrul de sub gingie, retracțiile și pierderea de os.
- Pentru majoritatea oamenilor, ritmul minim este un control pe an; după un tratament parodontal, revii de regulă la 3, 4 sau 6 luni.
- Fumatul, diabetul, o igienă dificilă și implanturile dentare sunt motive pentru controale mai dese.
- Intervalul potrivit pentru tine îl stabilește medicul, după riscul tău, nu după un calendar standard.
Cuprins
- O boală care nu se anunță prin durere
- Ce verifică medicul la un control parodontal
- Cât de des ar trebui să revii
- Cine are nevoie de controale mai dese
- Semne care nu așteaptă următorul control
- Controlul periodic și implanturile dentare
- Ce faci tu între controale
- Perspectiva noastră
- Controlul parodontal la Lucilla Dental Clinic
- Întrebări frecvente
- Surse
O boală care nu se anunță prin durere
Parodonțiul înseamnă tot ce ține dintele pe loc: gingia, ligamentul care leagă rădăcina de os și osul maxilarului din jurul ei. Organizația Mondială a Sănătății descrie boala parodontală ca pe o afecțiune a țesuturilor care înconjoară și susțin dinții, iar formele severe pot duce la mobilitate dentară și, în final, la pierderea dinților.
Problema este felul în care evoluează. La început apare gingivita, o inflamație a gingiei provocată de placa bacteriană. Gingia se poate înroși puțin sau poate sângera la periaj, dar multe persoane nu dau atenție acestor semne. Dacă inflamația rămâne netratată, ea poate coborî spre rădăcină. Atunci se formează pungi între gingie și dinte, unde se strâng bacterii și tartru pe care periuța nu le mai poate atinge. Aceasta este parodontita.
În toată această perioadă, de cele mai multe ori, nu doare nimic. Dinții arată la fel în oglindă, mesteci normal, iar osul se retrage încet, fără să-ți dai seama. La fumători, situația este și mai înșelătoare: fumatul reduce circulația sângelui în gingie, așa că sângerarea, unul dintre puținele semnale de alarmă, poate să lipsească chiar dacă boala este activă.
De aceea controlul periodic nu este o formalitate. Este singura modalitate prin care o problemă de gingii poate fi descoperită înainte să ajungă la dinți mobili, retracții vizibile sau pierderi de os greu de recuperat. Despre rolul acestei specialități în viața de zi cu zi poți citi mai mult în articolul nostru despre sănătatea gingivală și parodontologie.
Ce verifică medicul la un control parodontal
Un control parodontal nu înseamnă doar o privire rapidă în gură. Programul de educație parodontală al Universității din Adelaide descrie examinarea de întreținere ca o succesiune clară de pași: istoricul medical și dentar, examinarea mucoasei, a suprafețelor dentare și a ocluziei, evaluarea igienei și examinarea parodontală propriu-zisă.
Concret, la un astfel de control, medicul:
- Te întreabă ce s-a schimbat. Boli noi, medicamente, sarcină, fumat, stres. Unele dintre ele influențează direct gingiile.
- Evaluează igiena. Unde se adună placa, ce zone scapă la periaj, dacă folosești ață sau periuțe interdentare.
- Face sondajul parodontal. Cu o sondă subțire, gradată în milimetri, medicul măsoară adâncimea spațiului dintre gingie și dinte, în mai multe puncte pe fiecare dinte. Procedura durează câteva minute și, la gingii sănătoase, este de obicei nedureroasă.
- Notează sângerarea și supurația. O gingie care sângerează la atingerea sondei arată inflamație activă.
- Verifică retracțiile și mobilitatea. Gingia retrasă de pe rădăcină sau un dinte care se mișcă pot arăta pierdere de os.
- Caută tartrul de sub gingie. Acesta nu se vede în oglindă și nu se îndepărtează cu periuța.
Pe baza acestor date, medicul poate depista inflamația, pungile parodontale, pierderea atașamentului, placa și tartrul subgingival, retracția și pierderea osoasă. Valorile măsurate se trec într-o fișă, iar la următoarea vizită se compară. Așa se vede dacă boala stă pe loc, se ameliorează sau avansează. Pașii unei consultații complete îi găsești descriși și în ghidul nostru despre cum decurge o consultație stomatologică.
Când sunt necesare radiografiile
Radiografia arată ce nu se vede clinic: nivelul osului din jurul rădăcinilor. Încă dintr-un material educațional al Asociației Americane de Stomatologie (ADA) se explica faptul că radiografiile pot descoperi sau confirma cariile incipiente, abcesele, dinții incluși și pierderea osoasă din boala gingivală.
Asta nu înseamnă radiografii la fiecare control. Recomandările ADA și FDA privind utilizarea sigură a radiografiilor în stomatologie spun că imaginile se aleg prin judecată clinică, după istoricul tău și după examinare. În boala parodontală se fac imagini țintite pe zonele unde sondajul a arătat deja o problemă. Pe același principiu lucrăm și noi, așa cum explicăm în pagina despre controlul stomatologic cu imagistică selectivă.
Cât de des ar trebui să revii
Nu există un interval valabil pentru toată lumea. Ghidurile pornesc de la un minim și îl ajustează după risc.
Pentru o persoană cu gingii sănătoase, EFP recomandă ca controlul parodontal de rutină să facă parte din controlul dentar anual, alături de îndepărtarea profesională regulată a tartrului. După un tratament parodontal, ritmul se schimbă: ședințele de întreținere au loc de obicei la 3, 4 sau 6 luni, în funcție de cât de bine reușești să cureți acasă, de cât de extinsă este inflamația și de pungile care au rămas după tratament.
Ghidul clinic bazat pe dovezi publicat de EFP în 2020 recomandă vizite de întreținere la intervale între 3 și cel mult 12 luni, stabilite după profilul de risc al pacientului și starea parodontală de după tratamentul activ. O revizuire clinică din 2021 merge în aceeași direcție: pentru cei cu antecedente de parodontită, întreținerea regulată la 2–6 luni, adaptată riscului individual.
Poate te întrebi de ce nu există o regulă fixă, de exemplu „la fiecare 3 luni”. O revizuire sistematică a analizat exact această întrebare și a concluzionat că dovezile pentru un interval fix sunt slabe, că abordarea bazată pe risc merită urmată și că datele disponibile, deși limitate, favorizează controalele mai frecvente.
| Situația ta | Interval orientativ | Ce stabilește ritmul |
|---|---|---|
| Gingii sănătoase, fără factori de risc | Cel puțin o dată pe an | Controlul parodontal se face odată cu controlul dentar anual |
| După tratament pentru parodontită | De obicei la 3, 4 sau 6 luni | Igiena de acasă, inflamația, pungile rămase |
| Antecedente de parodontită, risc crescut | În general la 2–6 luni | Fumat, diabet, ritmul în care a evoluat boala |
| Implanturi, în program de terapie de susținere | La 3–4 luni | Antecedente parodontale, placa, fumatul, igiena |
| Orice situație, în intervalul general recomandat | Între 3 și 12 luni | Profilul tău de risc, reevaluat la fiecare vizită |
Tabelul te ajută să știi la ce să te aștepți. Intervalul tău exact îl stabilește medicul, după ce îți vede gingiile și îți cunoaște istoricul, și se poate schimba de la o vizită la alta.
Cine are nevoie de controale mai dese
Unele persoane au gingii mai vulnerabile și beneficiază de o supraveghere mai atentă. OMS numește igiena orală deficitară și consumul de tutun drept factori principali de risc pentru boala parodontală și subliniază legătura în ambele sensuri dintre diabet și boala gingiilor: diabetul favorizează parodontita, iar parodontita poate îngreuna controlul diabetului.
Clasificarea internațională a bolilor parodontale din 2018 ține cont de aceleași lucruri. Pe lângă stadiu, care arată cât de avansată este boala, medicul stabilește și un grad, care estimează cât de repede poate progresa boala și include factori precum fumatul și diabetul. Cu cât gradul este mai mare, cu atât controalele trebuie să fie mai apropiate.
Probabil ai nevoie de un ritm mai strâns dacă:
- fumezi, sau ai renunțat de curând;
- ai diabet, mai ales dacă glicemia variază mult;
- ai fost deja tratat pentru parodontită, pentru că boala poate reveni;
- ai implanturi, punți sau coroane, unde placa se adună mai ușor la margini;
- îți este greu să cureți bine, din cauza spațiilor înguste, a dinților înghesuiți sau a unui aparat ortodontic;
- în familia ta mai multe persoane și-au pierdut dinții devreme din cauza gingiilor, lucru pe care merită să-l spui medicului.
Semne care nu așteaptă următorul control
Programarea periodică nu te obligă să aștepți dacă observi ceva nou. Mergi la medic mai devreme dacă:
- gingiile sângerează la periaj sau la folosirea aței, mai multe zile la rând;
- gingiile sunt umflate, roșii închis sau sensibile la atingere;
- ai un miros neplăcut al gurii care nu trece după periaj;
- simți că un dinte se mișcă sau că dinții s-au deplasat și apar spații noi între ei;
- dinții par mai lungi, pentru că gingia s-a retras;
- observi puroi la marginea gingiei sau o umflătură dureroasă.
Ultimul semn poate indica un abces parodontal și cere o programare rapidă. Dacă apare și febră, umflătura se extinde spre obraz sau îți este greu să înghiți, nu aștepta: mergi în aceeași zi la un medic stomatolog sau la o unitate de urgență.
Controlul periodic și implanturile dentare
Un implant nu face carii, dar țesuturile din jurul lui se pot inflama la fel ca gingia din jurul unui dinte natural. Inflamația superficială se numește mucozită peri-implantară. Dacă trece la os, devine periimplantită și poate compromite implantul.
Academia Americană de Parodontologie (AAP) enumeră printre factorii de risc pentru aceste boli antecedentele de parodontită, fumatul, acumularea de placă și igiena orală și indică monitorizare și întreținere la 3–4 luni pentru pacienții cu implanturi aflați în program de terapie de susținere. AAP tratează sănătatea implantului ca pe o urmărire pe termen lung: riscurile se identifică, apoi urmează educație, controale și întreținere adaptate.
Scopul întreținerii este același pentru dinți și pentru implanturi: controlul inflamației, prevenirea retracției, păstrarea atașamentului și a osului care susține lucrarea. Dacă ai o lucrare amplă pe implanturi, cum este soluția de dinți ficși în 24h, controalele periodice sunt partea care o ajută să dureze. Mai multe despre rolul implanturilor găsești în ghidul nostru despre implanturile dentare.
Ce faci tu între controale
Controlul periodic funcționează doar împreună cu ce faci acasă. Câteva obiceiuri care contează cel mai mult:
- Periajul de două ori pe zi, cu atenție la linia gingiei, unde se formează placa.
- Curățarea spațiilor dintre dinți zilnic, cu ață sau periuțe interdentare de mărimea potrivită, pe care ți-o poate arăta medicul.
- Igienizarea profesională regulată, pentru că tartrul format nu se mai poate îndepărta acasă. De ce contează aceste ședințe explicăm în articolul despre igiena profesională dentară.
- Renunțarea la fumat, cel mai eficient lucru pe care îl poți face pentru gingii dacă fumezi.
- Un diabet bine controlat, cu medicul tău diabetolog.
Dacă ai un program încărcat și ți-e greu să păstrezi rutina, găsești idei practice în aceste sfaturi de igienă orală pentru oameni ocupați. Pentru un plan complet de prevenție, citește și sfaturile noastre pentru prevenirea parodontitei.
Perspectiva noastră
În clinica noastră vedem des pacienți care vin pentru altceva, o carie sau o lucrare nouă, și descoperă la controlul gingiilor pungi de care nu știau. Nu îi doare nimic și de aceea nu s-au gândit la gingii. Pentru noi, aici este miza controlului parodontal periodic: să găsim problema cât încă poate fi tratată simplu.
Echipa noastră reunește medici specializați în parodontologie, implantologie, protetică și chirurgie orală. Asta contează, pentru că sănătatea gingiilor influențează aproape orice tratament: o coroană, o fațetă sau un implant au nevoie de țesuturi sănătoase în jur ca să dureze. Preferăm tratamentele minim invazive și explicăm fiecare valoare din fișa parodontală, ca să înțelegi ce se schimbă de la o vizită la alta.
Știm că mulți pacienți amână controlul din teamă. De aceea lucrăm cu răbdare, inclusiv cu persoanele cu anxietate dentară, și stabilim împreună cu tine un ritm al controalelor pe care îl poți respecta cu adevărat. Un control făcut la timp este, aproape mereu, mai ușor decât tratamentul pe care îl previne.
— Lucia
Controlul parodontal la Lucilla Dental Clinic
Clinica noastră din București, sectorul 4, are trei cabinete complet echipate și o echipă care acoperă toate etapele: de la controlul gingiilor până la tratamentul parodontal și lucrările pe implanturi. Câteva dintre tarifele publicate în lista noastră de prețuri:
- consultație: 150 lei;
- detartraj adulți, în funcție de gradul de dificultate: 150–400 lei;
- Air Flow: 100 lei;
- gingivectomie sau gingivoplastie cu laser: 200 lei;
- interpretarea planului de tratament: 300 lei.
Poți plăti tratamentele și în rate, direct în clinică, fără avans și fără garanții. Vezi toate tarifele Lucilla Dental Clinic și programează-te pentru un control, chiar dacă gingiile nu îți dau acum niciun motiv de îngrijorare.
Întrebări frecvente
Doare sondajul parodontal?
La gingii sănătoase, sondajul este de obicei doar o senzație de presiune ușoară. Dacă gingia este inflamată, poate fi puțin sensibil, iar medicul lucrează mai blând sau poate folosi un anestezic local. Dacă ți-e teamă, spune-i medicului de la început.
Dacă mă spăl corect pe dinți, mai am nevoie de control parodontal?
Da. Chiar și cu o igienă bună, tartrul se poate forma sub gingie, unde nu îl vezi și nu îl simți. Un periaj corect reduce mult riscul, dar doar sondajul și, la nevoie, radiografia arată cu siguranță starea gingiilor și a osului.
Controlul parodontal este același lucru cu detartrajul?
Nu. Controlul este examinarea: medicul măsoară, notează și stabilește ce ai nevoie. Detartrajul este curățarea profesională a tartrului. De multe ori se fac în aceeași vizită, dar sunt două etape diferite.
Gingia retrasă se mai poate reface?
Retracția deja instalată nu se reface de la sine. Controlul periodic ajută la oprirea ei și la protejarea rădăcinii. În unele situații, medicul poate discuta opțiuni de tratament, după ce boala parodontală este sub control.
Surse
- Gum disease: Prevention, European Federation of Periodontology
- Oral health, Organizația Mondială a Sănătății
- Maintenance Phase of Periodontal Care, University of Adelaide
- X-Rays and Your Teeth, American Dental Association
- Safe Use of Radiographs in Dentistry, American Dental Association
- EFP publishes first evidence-based treatment guidelines, Perio Insight
- Current Concepts in the Management of Periodontitis, PMC
- Appropriate Recall Interval for Periodontal Maintenance, PMC
- FAQ on the 2018 Classification of Periodontal Diseases, American Academy of Periodontology
- Peri-Implant Mucositis & Peri-Implantitis Risk Factors, American Academy of Periodontology
