URGENȚE:

0761 888 081

Ce înseamnă rizoliza dentară: tipuri, cauze și tratament

Rizoliza dentară înseamnă resorbția treptată a rădăcinii unui dinte. Organismul îndepărtează din țesutul dur al rădăcinii cu ajutorul unor celule specializate, numite odontoclaste. La dinții de lapte procesul este normal: pregătește căderea lor și locul pentru dinții permanenți. La un dinte permanent, rizoliza este de regulă un semn de boală și are nevoie de diagnostic și tratament. Mai jos îți explicăm ce tipuri există, de ce apar, cum le descoperă medicul și ce se poate face ca să păstrezi dintele.

Lucilla
Evaluează resorbția radiculară la timp
La Lucilla, echipa de medici stomatologi oferă servicii de chirurgie orală și implantologie pentru nevoile dentare ale fiecărui pacient.
Află mai multe despre Lucilla

Pe scurt

  • Rizoliza (în dicționare „rizaliză”) este pierderea de țesut dur din rădăcina dintelui, produsă de celule care îl dizolvă treptat.
  • La copii este firească: rădăcinile dinților de lapte se resorb ca să facă loc dinților permanenți.
  • La adulți este de obicei patologică: poate apărea după un traumatism, o infecție a pulpei, un tratament ortodontic sau presiunea unui dinte inclus.
  • Deseori nu doare la început și este descoperită întâmplător pe o radiografie. CBCT-ul (tomografia dentară) arată cel mai bine întinderea leziunii.
  • Tratamentul depinde de tip: monitorizare, tratament de canal, repararea perforației sau extracție urmată de un implant. Cu cât e descoperită mai devreme, cu atât ai mai multe opțiuni.

Cuprins

Ce este rizoliza, pe înțelesul tuturor

Cuvântul vine din greacă: rhiza înseamnă „rădăcină”, iar lysis înseamnă „desfacere”. Dicționarele românești îl înregistrează sub forma rizaliză și îl definesc drept resorbție fiziologică sau patologică a unei rădăcini dentare. Pacienții caută des forma „rizoliză”, iar în cabinet vei auzi cel mai des termenul resorbție radiculară. Toate trei descriu același fenomen.

Societatea Europeană de Endodonție definește resorbția radiculară drept pierderea țesutului dentar dur din cauza activității odontoclastice. Pe scurt, odontoclastele sunt celule care pot „roade” dentina și cementul, adică straturile dure ale rădăcinii. Același document arată că procesul poate începe în două locuri:

  • în interiorul dintelui, pe peretele canalului radicular, unde se află pulpa (nervul);
  • pe suprafața externă a rădăcinii, acolo unde dintele vine în contact cu osul și cu ligamentul care îl ține în alveolă.

Locul în care începe resorbția schimbă cauza probabilă, felul în care se vede pe radiografie și tratamentul. De aceea, primul pas al medicului este să stabilească exact tipul de rizoliză.

Rizoliza la dinții de lapte: un proces firesc

La copii, rizoliza face parte din creșterea normală. Pe măsură ce dintele permanent se dezvoltă în os, sub dintele de lapte, rădăcina acestuia se resoarbe treptat. Dintele devine mobil, apoi cade singur, iar dintele permanent îi ia locul. Literatura de specialitate descrie resorbția rădăcinilor dinților temporari drept un răspuns fiziologic normal, care duce la exfolierea și înlocuirea lor cu dentiția permanentă.

Ca părinte, nu trebuie să faci nimic special când un dinte de lapte începe să se clatine. Merită totuși să mergi la medicul pedodont dacă observi că:

  • dintele permanent apare pe lângă cel de lapte, iar acesta nu se clatină;
  • un dinte de lapte rămâne ferm mult după ce dintele pereche din cealaltă parte a căzut;
  • copilul are durere, umflătură sau o fistulă (un mic „buton” pe gingie) în dreptul unui dinte de lapte.

În aceste situații, medicul verifică pe radiografie cât s-a resorbit rădăcina și unde se află dintele permanent. Dacă vrei să știi la ce să te aștepți, îți arătăm cum decurge consultația stomatologică pentru copii, pas cu pas.

Rizoliza la dinții permanenți: când devine o problemă

Un dinte permanent nu are un „înlocuitor” care să crească dedesubt. Dacă rădăcina lui începe să se resoarbă, ceva a declanșat procesul. Potrivit Societății Europene de Endodonție, la dinții permanenți resorbția radiculară este în majoritatea cazurilor ireversibilă și de regulă patologică. Ea poate apărea în urma unei injurii și/sau a unei iritații. Țesutul pierdut nu se reface de la sine, dar tratamentul potrivit poate opri procesul și poate păstra dintele.

Resorbția internă

Începe în interiorul dintelui, pe peretele canalului. De obicei este întreținută de o pulpă inflamată, care încă are vase de sânge. Pe radiografie apare ca o lărgire rotunjită a canalului. Când leziunea se află aproape de coroană, pe dinte se poate vedea o „pată roz”, dată de țesutul bogat în vase de sânge din apropierea celulelor care resorb.

Resorbția externă

Începe pe suprafața exterioară a rădăcinii. Are mai multe forme, iar fiecare are cauze proprii:

  • inflamatorie, după un traumatism sau când infecția din canal ajunge la exteriorul rădăcinii;
  • cervicală, în zona gâtului dintelui, sub gingie;
  • de înlocuire, după traumatisme severe (de exemplu un dinte scos complet din alveolă și repus), când osul ia treptat locul rădăcinii;
  • prin presiune, provocată de un dinte inclus, de un chist, de o tumoră sau de forțele unui aparat ortodontic.
Tip de rizoliză Unde începe Declanșatori frecvenți Ce urmărește medicul
Fiziologică (dinți de lapte) Vârful rădăcinii dintelui temporar Erupția dintelui permanent Ca schimbul dinților să decurgă normal
Internă Peretele canalului radicular Inflamația pulpei Dezinfectarea canalului și oprirea procesului
Externă inflamatorie Suprafața rădăcinii Traumatism, infecție pulpară Eliminarea sursei de inflamație
Externă cervicală Zona gâtului dintelui Factori locali, uneori traumatisme Întinderea leziunii, adesea pe CBCT
Prin presiune Zona apăsată a rădăcinii Dinte inclus, chist, tumoră, ortodonție Îndepărtarea sau controlul presiunii

Ce poate declanșa rizoliza

Asociația Americană a Endodonților și Societatea Europeană de Endodonție enumeră aceleași cauze principale ale resorbției patologice:

  1. Traumatismele dentare. O lovitură care deplasează dintele (luxație) sau îl scoate complet din alveolă (avulsie) poate leza stratul protector al rădăcinii. Resorbția poate apărea la luni sau chiar ani după accident.
  2. Inflamația sau infecția pulpei. O carie profundă netratată sau o fisură care ajunge la nerv poate întreține atât resorbția internă, cât și pe cea externă inflamatorie.
  3. Tratamentul ortodontic. Forțele folosite pentru a muta dinții pot scurta ușor vârful rădăcinilor la unii pacienți. De aceea, medicul ortodont urmărește evoluția și pe radiografii.
  4. Presiunea unui dinte inclus. Un canin rămas în os poate apăsa pe rădăcina dintelui vecin și o poate resorbi.
  5. Chisturile sau tumorile din os pot exercita aceeași presiune asupra rădăcinilor din jur.

Uneori cauza nu poate fi identificată cu certitudine. Asta nu schimbă însă pașii următori: diagnosticul corect al tipului de resorbție și un plan de tratament făcut pentru dintele tău.

Ce simți: semnele rizolizei

Partea înșelătoare este că rizoliza poate evolua mult timp în tăcere. Resorbția este adesea asimptomatică în stadiile incipiente și se descoperă întâmplător, pe o radiografie de rutină. Mulți pacienți află de ea la un control obișnuit sau când își fac o radiografie pentru alt dinte.

Semnele pe care le poți observa singur apar de obicei mai târziu:

  • o pată roz vizibilă prin smalț, în cazul resorbției interne apropiate de coroană;
  • un dinte care începe să se miște, deși nu ai boală parodontală;
  • durere, sensibilitate la mușcat sau umflătură, mai ales când se asociază o infecție;
  • o schimbare de culoare a unui dinte lovit în trecut.

Dacă ai avut o lovitură la dinți, chiar și una care nu a durut, spune-i medicului la următorul control. Iar dacă observi o pată roz sau un dinte care se mișcă, programează-te curând, nu aștepta să apară durerea. Cu cât leziunea e mai mică, cu atât sunt mai bune șansele de a păstra dintele.

Cum se pune diagnosticul

Diagnosticul se stabilește prin examinare clinică și radiografică. La consultație, medicul:

  1. te întreabă despre istoricul dintelui: traumatisme, aparat dentar, tratamente de canal, dureri anterioare;
  2. examinează dintele: culoare, mobilitate, gingia din jur, reacția la teste de sensibilitate și la percuție;
  3. face o radiografie retroalveolară, care arată în detaliu rădăcina, sau o radiografie panoramică pentru imaginea de ansamblu;
  4. recomandă CBCT (tomografie dentară) când e nevoie. Radiografiile convenționale pot să nu detecteze leziunile mici, iar CBCT-ul oferă o imagine tridimensională, mai precisă, a întinderii și localizării resorbției.

Imaginea 3D contează mult. Ea arată dacă leziunea a perforat rădăcina, cât de aproape este de os și dacă dintele poate fi tratat. Am explicat pe larg rolul radiografiei în diagnosticul stomatologic și pașii unui diagnostic dentar corect, dacă vrei să știi la ce să te aștepți.

Cum se tratează rizoliza

Tratamentul depinde de tipul resorbției și de simptome. Opțiunile descrise de ghidul european sunt:

  • Monitorizarea, pentru unele forme care nu evoluează, cu radiografii de control la intervalele stabilite de medic.
  • Tratamentul de canal (endodontic). În resorbția internă, scopul este dezinfectarea sistemului de canale și îndepărtarea țesutului pulpar viu care hrănește leziunea. Fără acest țesut, procesul se oprește.
  • Repararea perforației, dacă resorbția a străpuns peretele rădăcinii. Se poate face din interiorul canalului sau chirurgical, printr-o mică intervenție la nivelul gingiei și osului.
  • Îndepărtarea cauzei, în resorbția prin presiune: de exemplu extracția sau tratarea dintelui inclus ori îndepărtarea chistului.
  • Extracția, atunci când rădăcina este prea afectată pentru a mai putea susține dintele.

Cum decurge concret un tratament de canal, de la anestezie la obturația finală, găsești în ghidul nostru despre etapele tratamentului endodontic.

Tratament de canal sau implant?

Când dintele este grav afectat, întrebarea firească este dacă merită salvat sau dacă e mai bine înlocuit. Literatura de specialitate arată că decizia între tratamentul de canal și extracția urmată de implant se ia de la caz la caz. Contează cât din rădăcină a rămas, dacă există perforație, cât os este în jur și ce lucrări protetice ai în gură.

Dacă dintele nu mai poate fi păstrat, extracția este urmată de obicei de un implant, care preia rolul rădăcinii. Despre când e potrivită extracția am scris în articolul despre motivele pentru care alegem extracția dentară, iar despre înlocuire în ghidul complet despre implantul dentar.

Ce prognostic are dintele

Prognosticul depinde de tipul și de stadiul resorbției. Pentru resorbția internă fără perforație, tratată prin tratament de canal, ghidul european descrie un prognostic bun. Când există perforație, rezultatul depinde de localizarea, mărimea și gradul de infecție al acesteia.

Tratamentul de canal în sine are rezultate bune pe termen lung. Într-un studiu retrospectiv din Italia, ratele de supraviețuire a dinților după tratamentul de canal au fost de 97% la 10 ani, 81% la 20 de ani, 76% la 30 de ani și 68% la 37 de ani. Cifrele se referă la tratamentul de canal în general, nu doar la dinții cu rizoliză. Ele arată totuși cât poate dura un dinte tratat corect.

Ce prognostic are dintele

Cum descoperi rizoliza la timp

Pentru că de multe ori nu doare, cea mai sigură metodă este să nu lași prea mult timp între controale. Câteva obiceiuri te ajută:

  • Mergi la control periodic. Medicul îți recomandă radiografii doar când sunt utile, ca la controlul stomatologic cu imagistică selectivă.
  • Spune-i medicului despre orice lovitură la dinți, chiar dacă s-a întâmplat demult. Pentru un dinte lovit, radiografiile de control din lunile următoare au un rost clar.
  • Nu amâna tratamentul unei carii profunde sau al unei dureri de nerv. Infecția pulpei este una dintre cauzele cunoscute ale resorbției.
  • Mergi la controalele programate cât porți aparat dentar. Medicul ortodont urmărește atunci și starea rădăcinilor.
  • La copii, urmărește schimbul dinților. Un dinte de lapte care nu cade la timp sau un dinte permanent care iese strâmb sunt motive bune pentru un consult.

Cum privim noi rizoliza la Lucilla

Când un pacient aude cuvântul „rizoliză” pentru prima dată, reacția este de obicei îngrijorarea. Îl înțelegem. Primul lucru pe care îl facem este să explicăm, cu imaginea radiografică în față, ce vedem, unde este leziunea și ce înseamnă pentru dintele lui.

Credem că un dinte merită salvat ori de câte ori acest lucru este posibil și sigur. De aceea, punem mai întâi un diagnostic clar al tipului de resorbție, apoi construim planul de tratament. Echipa noastră multidisciplinară lucrează împreună în același loc: endodontul tratează canalul, chirurgul oral intervine când e nevoie de reparare chirurgicală sau de extracție, iar implantologul și medicul protetician refac dintele, dacă nu poate fi păstrat.

Preferăm tratamentele minim invazive și îți explicăm fiecare opțiune cu avantajele și costul ei, ca să decizi în cunoștință de cauză. Pentru pacienții cu anxietate dentară, luăm lucrurile pas cu pas, în ritmul lor.

Lucia

Evaluare și tratament pentru rizoliză la Lucilla Dental Clinic

Dacă medicul ți-a spus că ai o resorbție radiculară sau ai observat o pată roz ori un dinte care se mișcă, te așteptăm la o consultație în clinica noastră din București, sectorul 4. Avem trei cabinete complet echipate și medici specializați în endodonție, chirurgie orală, implantologie, protetică și pedodonție, așa că poți face diagnosticul și tratamentul în același loc.

Lucilla

Câteva dintre tarifele noastre publicate:

  • consultație: 150 de lei;
  • plan de tratament și interpretare: 300 de lei;
  • tratament de canal, un canal: 450 de lei;
  • extracție complicată: între 300 și 500 de lei;
  • implant dentar MIS hex: 2000 de lei;
  • coroană din zirconiu: 1600 de lei.

Poți plăti în rate direct în clinică, fără avans și fără garanții. Toate tarifele sunt pe pagina noastră de prețuri pentru tratamente stomatologice, iar dacă e prima ta vizită, vezi cum decurge o consultație stomatologică la noi.

Întrebări frecvente

Rizoliza este același lucru cu eroziunea dentară?

Nu. Eroziunea este pierderea smalțului și a dentinei din exterior, prin acțiunea acizilor, fără implicarea bacteriilor sau a celulelor organismului. Rizoliza afectează rădăcina și este produsă de celule specializate ale organismului, odontoclastele. Cele două se tratează diferit, de aceea diagnosticul contează.

Se poate opri rizoliza?

La dinții permanenți, țesutul pierdut nu se reface, dar procesul poate fi oprit în multe cazuri. În resorbția internă, tratamentul de canal îndepărtează țesutul care întreține leziunea. În resorbția prin presiune, se elimină cauza, de exemplu dintele inclus sau chistul.

Rizoliza doare?

De cele mai multe ori nu doare la început, motiv pentru care este descoperită des întâmplător, pe o radiografie. Durerea sau umflătura apar de obicei când se adaugă o infecție sau când leziunea este avansată. Nu aștepta durerea ca semnal: un control periodic o poate depista mai devreme.

Este normal ca dintele de lapte al copilului să se clatine?

Da, este semnul rizolizei fiziologice: rădăcina se resoarbe pentru ca dintele permanent să-i ia locul. Programează un consult la pedodont dacă dintele permanent iese pe lângă cel de lapte, dacă acesta rămâne ferm mult timp sau dacă apar durere ori umflătură.

Ce opțiuni am dacă dintele nu mai poate fi salvat?

După extracție, cea mai frecventă soluție este implantul dentar, care înlocuiește rădăcina și pe care se fixează o coroană. La noi, implantul MIS hex costă 2000 de lei, iar medicul îți spune la consultație dacă ai nevoie și de adiție de os. Pașii îi găsești în ghidul de pregătire pentru implantul dentar.

Surse

Recomandări

Lasă un comentariu